Judecătorii din România beneficiază de indemnizații nete lunare cuprinse între 6.990 și 20.346 de lei, conform datelor din octombrie 2026 prezentate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Aceste sume variază în funcție de gradul profesional, vechime și gradație. Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă, nu sunt incluși în aceste date, având câștiguri mai mari decât colegii de la Curțile de Apel.
Publicarea acestor informații vine în contextul deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 octombrie 2026, în cazul „Pușcașu și alții împotriva României”. CEDO a susținut guvernul Bolojan în încercarea de a eșalona plăți restante către magistrați. CSM a prezentat atât nivelurile indemnizațiilor, cât și o comparație cu veniturile medii din România și datele europene.
Un judecător stagiar câștigă între 6.990 și 8.285 de lei net pe lună. Judecătorii de judecătorie primesc între 10.486 și 16.157 de lei, iar cei de tribunal între 14.390 și 17.948 de lei. Judecătorii de curte de apel au venituri între 16.309 și 20.346 de lei net lunar.
Sistemul judiciar din România include 4.544 de judecători, conform datelor CSM din 26 octombrie 2026. Aproximativ 46% dintre aceștia lucrează la judecătorii, 33% la tribunale și 21% la curțile de apel. Distribuția include și magistrați cu un grad profesional superior celui corespunzător instanței la care activează.
Comparativ cu salariul mediu din România, care era de 5.688 de lei net în august 2026, indemnizația brută a unui judecător stagiar la nivelul minim al grilei este de 1,26 ori câștigul salarial mediu brut național. Pentru un judecător definitiv cu grad de judecătorie, raportul ajunge la 1,89.
CSM a comparat aceste date cu media europeană, care este de aproximativ 2,13 câștiguri salariale medii brute naționale, conform „EU Justice Scoreboard 2026”. România se situează sub acest indicator. Într-o analiză din 16 iulie 2025, România ocupa locul 20 din 27 de state în privința venitului brut al judecătorilor la începutul carierei și locul 22 pentru venitul net.
CSM a subliniat în comunicatul său că practici de transferare a divergențelor politice interne în fața jurisdicțiilor internaționale, prin prezentarea distorsionată a realităților naționale, sunt problematice.
Sursa: BIZ
