Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a afirmat că România ar trebui să adopte moneda euro, dar nu este încă pregătită pentru acest pas. BNR este dispusă să reia pregătirile, însă este esențial ca România să reducă deficitul bugetar sub 3% și să mențină această corecție fiscală.
Într-o conferință de presă desfășurată joi, Mugur Isărescu a subliniat că România nu are alternativă la adoptarea monedei euro, dar nu este încă momentul propice pentru a face acest pas. El a menționat că Banca Națională a sprijinit anterior pregătirile României pentru trecerea la euro.
„Este foarte bună. Banca Națională a sprijinit și în trecut, inclusiv printr-un adevărat secretariat pentru trecerea la euro. Până prin 2018, aici, în sala asta, aveau loc ședințele Comitetului de Trecere la Euro. Am mai spus de câteva ori. Noi am ajuns atunci, în discuțiile 2011-2012, am ajuns și la detaliu pe unde să intre mașinile cu numerar în țară și care să fie sucursalele care au suficiente sau depozite mari și unde să postăm, ca să spunem așa, să așezăm stocul de numerar. Deci el s-a întrerupt în 2018, când, practic, altele au devenit prioritățile”, a explicat guvernatorul BNR.
România a mai îndeplinit criteriile în 2014
Mugur Isărescu a amintit că România a avut în trecut un moment în care îndeplinea criteriile pentru adoptarea euro. El a vorbit despre anul 2014, când deficitul bugetar a fost redus, inclusiv prin măsuri la care a contribuit și prim-vicele guvernator al BNR, Florin Georgescu, care ocupa atunci funcția de ministru al Finanțelor.
„Și președintele Băsescu a avut proiectul 2014, însă contextul, vă aduc aminte și aduc aminte la toată lumea, că dacă chiar se discută cu îndeplinirea criteriilor, atunci s-au îndeplinit criteriile. Și noi am contribuit la asta. Prim-vicele guvernator al Băncii Naționale, domnul Florin Georgescu, a fost exportat, așa între ghilimele, a devenit vice-prim-ministru și ministru de Finanțe. A contribuit la acele reduceri ale deficitului bugetar în 2014. Dar în 2013-2014, contextul extern nu a fost favorabil. Criza Greciei, criza zonei euro. Atunci a fost perioada în care se vorbea chiar de dezmembrarea zonei, dispariția zonei euro. Deci nu se discuta atunci să mai intre o nouă țară în zona euro”, a spus Mugur Isărescu.
El a menționat că, după 2014, România a intrat într-o perioadă în care au fost reduse taxele și au crescut cheltuielile, ceea ce a dus din nou la creșterea deficitului. Ulterior, pandemia de COVID-19 și conflictul din Ucraina au schimbat prioritățile economice.
Sursa: News
