Israelul se confruntă cu o perioadă de negocieri politice complexe după alegerile parlamentare din 2026. Primele exit-poll-uri indică faptul că blocul partidelor care se opun lui Benjamin Netanyahu ar putea obține mai multe mandate decât coaliția premierului, dar niciuna dintre tabere nu atinge pragul de 61 de locuri necesar pentru o majoritate în Knesset.
Acest rezultat deschide calea unor negocieri intense pentru formarea viitorului guvern. Partidele arabe, formațiunile ultraortodoxe și liderii centriști ar putea juca un rol decisiv în aceste discuții. Gadi Eisenkot, fostul șef al Statului Major al armatei israeliene, este văzut ca favorit pentru a primi primul mandat de formare a unei coaliții.
Sistemul electoral israelian, bazat pe reprezentare proporțională, complică formarea rapidă a unei majorități. Niciuna dintre tabere nu pare capabilă să obțină singură cele 61 de mandate necesare pentru a controla Knessetul, care are 120 de locuri. Analiștii avertizează că exit-poll-urile trebuie privite cu prudență, având în vedere influența votanților noi și a celor care votează prin proceduri speciale.
După validarea rezultatelor, președintele Israelului, Isaac Herzog, va începe consultările cu partidele care au depășit pragul electoral. Fiecare formațiune va recomanda un candidat pentru funcția de prim-ministru, iar șeful statului va desemna persoana considerată cea mai capabilă să construiască o majoritate parlamentară.
Gadi Eisenkot pare să aibă cele mai mari șanse să primească primul mandat, deși partidul Likud al lui Netanyahu este estimat să rămână cea mai mare formațiune politică din parlament. Candidatul desemnat va avea 28 de zile, cu o posibilă prelungire de 14 zile, pentru a negocia o coaliție guvernamentală. Dacă negocierile eșuează, procedura poate fi reluată, iar Israelul ar putea fi trimis din nou la urne.
Printre temele controversate ale negocierilor se numără statutul militar al bărbaților ultraortodocși și relația cu partidele arabe. Blocul condus de Eisenkot susține înrolarea acestora în armată, în timp ce partidele religioase cer menținerea scutirilor. De asemenea, diferențele în privința politicii față de palestinieni complică discuțiile, cu divergențe majore între partidele de dreapta și cele de centru-stânga.
Sursa: News
