România se pregătește de „autostrada prezidențială” Brașov–Făgăraș, un proiect de peste 10 miliarde de lei care promite să schimbe fața infrastructurii
Autostrada Brașov–Făgăraș, deja supranumită „autostrada prezidențială”, se anunță a fi unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură din istoria României. Cu o valoare de peste 10 miliarde de lei, tronsonul de 50 de kilometri promite să lege inima țării de marile coridoare europene și să pună capăt coșmarului ambuteiajelor de pe Valea Prahovei.
Dacă în mandatul președintelui Klaus Iohannis prioritatea a fost autostrada Pitești–Sibiu, în mandatul noului președinte intră în scenă Brașov–Făgăraș, drumul care l-ar putea duce pe Nicușor Dan către orașul său natal, Făgăraș. Un proiect cu puternică încărcătură simbolică și strategică, menit să conecteze Transilvania cu restul Europei.
Un proiect scurt, dar complex: 50 km și 46 de poduri
La prima vedere, distanța pare modestă. Însă detaliile tehnice explică dimensiunea uriașă a investiției. Traseul traversează localitățile Codlea, Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra, și include:
- 46 de poduri, viaducte și pasaje
- 3 tuneluri cut&cover, dintre care unul ecoduct pentru animale
- 67 de podețe pentru drenaj
- Spații moderne de servicii, benzinării, restaurante și parcări
Viteza de proiectare este de 120 km/h, iar valoarea totală a proiectului depășește 10,22 miliarde lei fără TVA, dublu față de estimările inițiale.
Miza strategică: conectarea României la Europa
Autostrada Brașov–Făgăraș este o verigă lipsă din coridorul european TEN-T, menit să lege Bucureștiul de vestul Europei. În absența ei, transportul dintre centrul țării și vest se face pe drumuri naționale înguste, cu sate și treceri de pietoni.
Pentru Brașov, Făgăraș și întreaga regiune, noua autostradă înseamnă investiții, turism și locuri de muncă. Pentru România, este un pas decisiv spre integrarea infrastructurii moderne europene.
Impact economic și social
Potrivit studiilor, fiecare leu investit ar putea aduce doi lei în economie, prin reducerea timpilor de transport, a costurilor logistice și a numărului de accidente.
Autostrada ar putea crește PIB-ul regional cu până la 1% anual, iar șantierul ar genera peste 1.000 de locuri de muncă directe.
Comunitățile locale resimt deja efectele: în Codlea, prețurile terenurilor au crescut cu 20% doar după anunțarea proiectului. Totuși, există și temeri privind exproprieri contestate și presiuni imobiliare.
Provocări de mediu
Proiectul traversează zona Perșani, bogată în biodiversitate. Vor fi afectate 27,6 hectare de păduri, dintre care 15,7 în situri Natura 2000. Se vor realiza reîmpăduriri și un ecoduct de 300 de metri, premieră pentru România. ONG-urile avertizează însă că succesul ecologic depinde de calitatea execuției și de monitorizare.
Dificultăți și termene
Construcția presupune lucrări dificile – viaducte lungi, tuneluri, consolidări masive. Termenul oficial este de 36 de luni, dar experții estimează 4–5 ani până la finalizare. În scenariul optimist, lucrările ar putea începe în 2026 și s-ar termina în 2029–2030.
Controverse și scepticism
Deși promite mult, proiectul nu scapă de critici. Costurile sunt duble față de cele inițiale, iar unele organizații acuză risipă și contracte supraevaluate. Mulți se tem de întârzieri, blocaje birocratice și eventuale „clasice” dispute politice.
România a visat zeci de ani la autostrăzi. De fiecare dată, entuziasmul a fost urmat de dezamăgiri. Rămâne de văzut dacă de această dată „autostrada prezidențială” va fi un vis devenit realitate sau o promisiune de campanie turnată în asfalt virtual.
Concluzie
Autostrada Brașov–Făgăraș este mai mult decât o investiție în asfalt – este o investiție în viitor.
Ea va arăta dacă România poate construi rapid, corect și european. Dacă proiectul reușește, ar putea deveni simbolul unei noi ere în infrastructura națională. Dacă eșuează, va rămâne doar un alt capitol din manualul promisiunilor neterminate.
