Președintele României, Nicușor Dan, a declarat joi, 25 septembrie, la Digi24, că liderul suveranist Călin Georgescu nu a fost „un călăreț singuratic”, ci a avut sprijinul unei rețele bine finanțate, din care ar fi făcut parte oameni de afaceri români. Potrivit șefului statului, banii proveneau dintr-un proiect mai amplu cu aceeași sursă: Moscova.
„Călin Georgescu nu a fost așa un călăreț singuratic care a avut o viziune și a convins două-trei milioane de oameni. A avut în spate o rețea din care au făcut parte niște români cu bani. Niște privați potenți financiar din România”, a spus președintele.
Legătura cu Rusia și dosarul „cel mai grav din ultimii 35 de ani”
Declarațiile lui Nicușor Dan vin după ce Procurorul General a numit cazul Georgescu „cel mai grav dosar de securitate națională din ultimii 35 de ani”. Președintele întreabă acum cine sunt acei oameni de afaceri români care, conștient sau nu, au finanțat un proiect al Rusiei pentru destabilizarea țării.
El a admis că, după primul tur al prezidențialelor din 2024, toate instituțiile statului — inclusiv președintele de atunci, Klaus Iohannis — au greșit în evaluarea situației. „A fost un moment prelungit de slăbiciune”, a spus Dan, dar a subliniat că anularea alegerilor de către Curtea Constituțională a fost „un act de curaj instituțional fără precedent”.
Moscova, în centrul dovezilor
Președintele a arătat că există probe clare privind implicarea Rusiei: campanii de dezinformare, finanțări directe și încercări de destabilizare. Rapoarte venite de la servicii secrete din Franța, Spania, Marea Britanie, dar și de la NATO și UE, confirmă că România a fost ținta unui atac informațional orchestrat la Moscova.
Rechizitoriul Parchetului General indică finanțări de cel puțin un milion de euro și o rețea de zeci de persoane instruite să provoace violențe în stradă.
„Doar 30% din imagine” și noi probe în așteptare
Potrivit lui Nicușor Dan, opinia publică are acces la doar 30% din tabloul complet al evenimentelor din 2024. Investigațiile sunt în curs, iar noi probe ar putea fi prezentate în câteva luni. Președintele a evocat și posibilitatea desecretizării discuțiilor din CSAT-ul din 6 decembrie 2024, dar a insistat că „esențială este imaginea de ansamblu, nu doar un document izolat”.
România, divizată
Consecințele politice și sociale sunt deja vizibile, avertizează șeful statului: „Avem două Românii. Una convinsă de narativul suveranist și alta care privește cu neîncredere instituțiile.”