România se află într-o situație paradoxală pe piața locuirii, având una dintre cele mai ridicate rate de proprietate din Uniunea Europeană, cu 94% dintre cetățeni deținând locuința în care trăiesc. Cu toate acestea, aproximativ 40,7% dintre români locuiau în 2024 în gospodării supraaglomerate, comparativ cu media europeană de 16,9%, conform datelor Eurostat citate de Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES).
Problema locuirii în România nu se limitează doar la accesul la proprietate, ci include și calitatea, dimensiunea și distribuția locuințelor. Recensământul din 2021 a relevat că un sfert dintre locuințe erau neocupate, subliniind un dezechilibru între locuințele disponibile și nevoile populației.
Situația variază semnificativ în funcție de regiune. Marile orașe și zonele metropolitane se confruntă cu o presiune mai mare asupra pieței imobiliare, în special în ceea ce privește prețurile locuințelor și chiriile. În alte localități, problema principală este declinul demografic și numărul ridicat de locuințe neocupate.
FIDES susține necesitatea unei strategii de locuire care să țină cont de diferențele regionale și de evoluțiile demografice. Tema locuirii accesibile va fi discutată la Romania Affordable Housing Summit 2026, eveniment organizat la București pe 5 octombrie de FIDES și Confederația Patronală Concordia.
La nivel european, există mai multe instrumente financiare pentru dezvoltarea locuințelor accesibile. Grupul Băncii Europene de Investiții urmărește finanțări de 6 miliarde de euro pentru locuințe accesibile și sustenabile în 2026. România ar trebui să fie pregătită să utilizeze aceste oportunități de finanțare.
Problema locuirii accesibile este una mai amplă în întreaga Uniune Europeană. Estimările Comisiei Europene indică un necesar de aproximativ 650.000 de locuințe suplimentare anual, peste cele 1,6 milioane de locuințe construite în UE, necesare investiții de circa 150 de miliarde de euro pe an.
Sursa: BIZ
